luni, 15 septembrie 2014

Oare stim sa ne ferim de tepe?

                 Sunt membru la o casa de ajutor reciproc a pensionarilor, dar primesc in cutia postala sau deseori pe strada pliante si flyere cu oferte care mi se par foarte tentante.
                De curand am primit o astfel de oferta pentru varstnici in care erau incluse si zece premii saptamanale de cate 1.500 de lei. Documentele solicitate sunt foarte putine, doar doua, banii ii primesti la domiciliu in 48 de ore, ratele lunare sunt fixe, fara garanti sau garantii.
                Aceasta parte a ofertei este deosebit de tentanta, dar, citind in continuare, constat cu surprindere ca rata dobanzii fixe este de 40,9%, dobanda anuala efectiva este de 95,7%, avand in ea inclus comisionul de administrare si cel de analiza de dosar.
                In afara acestora, mai trebuie sa platesc comisionul unic pentru serviciul optional de gestionare la domiciliu care este de 711, 45 de lei pentru imprumutul de 1.500 de lei, la care se adauga valoarea totala de plata si va fi inclus in mod egal in ratele saptamanale.
                Fac calculul, nu imi vine sa cred ce obligatii am, nu le-as putea indeplini si ma gandesc la cei acceptati cu venituri de 300 de lei, cum se vor descurca. Abandonez ideea.
                Primesc o alta oferta, de la o alta institutie financiara nebancara, studiez exemplul oferit pe NET pentru un imprumut de 1.000 de lei, incep sa ma felicit ca stiu sa lucrez cat de cat pe calculator si vad ca dobanda fixa este de 9%, iar comisionul lunar de administrare este de 4,4%. Fac calculul, impreuna cu sotia mea luam doua imprumuturi, le platim in 10 rate lunare, dar facem un sejur la mare. Dar, citind mai departe, vad ca dobanda anuala efectiva este de 83,09% si gandul meu de a merge la mare dispare.
                Renunt la indemnul de a-i contacta si chiar de a mai pune o intrebare.
                Ideea de a face un credit de nevoi personale destinat varstnicilor nu a disparut, si, intr-o zi, cand cineva in zona pietei agroalimentare de cartier impartea fluturasi, am luat unul, am vazut ca sunt variante de rambursare saptamanale, bilunare sau lunare si eram convins ca am in fata ceea ce am dorit. Eram bucuros ca in 24 de ore vin la mine, documentele solicitate erau putine. Oricum, din cauza varstei, pentru un credit la banca nu ma calificam. Tare ma enerveaza acest termen, pe care il folosesc cu importanta ofiterii de credite de la unele banci.
                Dar sa revin la ideea mea. Schimb „ochelarii de distanta” cu „ochearii de citit” si incerc sa deslusesc ce era scris cu litere mici-mici, DAE – 1,235% si DFA – 265%. Celelalte detalii nu  ma mai intereseaza. Simt ca ochii mi se incetoseaza, incepe sa vina ameteala. Oare ce om disperat ar dori sa faca un asemenea  imprumut?
                Acum, pentru ca voiam sa vad din nou marea si pentru a nu-mi strica micile economii, doream un imprumut rapid, adus acasa. Dar, dupa ce am calculat obligatiile pe care le voi avea, m-am hotarat: inapoi la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor. Nu are ea o denumire pompoasa, nu foloseste neologisme in contractele model, se spune tot imprumut, nu credit, avem carnete de membru si nu carduri, dar cel putin lucrurile sunt clare si dobanzile sunt mici.
                Sa spun drept, voiam si eu sa intru in randul celor care „fac credite pentru nevoi personale” si au carduri de nu le mai stiu numarul. Am si eu un card de pensie, am mai primit de la Cora, Altex, Carrefour, Metro, dar nu sunt „in trend”.
                Sunt printre cei care au citit intotdeauna un document de la un capat la  altul, un prospect al unui medicament in intregime si ma intreb de ce, acum la pensie, cand am mai mult timp la dispozitie, am tendinta de a ma grabi.
                Cred ca asa ajungem toti sa luam tepe. Feriti-va de tepe oameni buni!
                Sa nu va fie rusine ca faceti imprumuturi la C.A.R.P-uri si nu la o institutie financiara bancara sau nebancara cu o denumire straina pe care abia o pronuntam.

Pensionar
George RADESTEANU

luni, 8 septembrie 2014

Procedura de acreditare a reprezentantilor teritoriali ai CAR COEZIUNEA SOCIALA



Asociatia Casa de Ajutor Reciproc Coeziunea Sociala (CAR)

Sediul central: Str. Pajurei, nr.13,
Sector 1, Bucuresti, cod 013152
Tel. 0736600961



Procedura de acreditare a reprezentantilor teritoriali ai CAR COEZIUNEA SOCIALA

In scopul facilitarii accesului direct la serviciile financiare adresate pensionarilor, salariatilor si a diverselor grupuri de cetateni din institutii de stat, sindicate, asociatii, societati comerciale, comunitati locale etc., CAR "Coeziunea Sociala" a dezvoltat proceduri de lucru de la distanta si acrediteaza reprezentanti teritoriali (RTin toate localitatile din Romania.

Reprezentantii teritoriali se selectioneaza de catre Comitetul Director al CAR, din randul cetatenilor cu o buna reputatie morala si profesionala, care au acces si abilitati necesare in lucrul cu calculatorul si imprimanta si care dispun de conexiune la Internet.

Obligatiile reprezentantului teritorial al CAR sunt:
1.      Sa primeasca, prin e-mail, posta sau curier, contractele de imprumut intocmite de catre CAR, iar dupa semnarea acestora de catre imprumutat si giranti, in prezenta sa,  sa le contrasemneze, apoi sa le expedieze alaturi de originalele dosarelor de imprumut la sediul central al CAR, situat in Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1.
2.      Optional, poate indruma/informa membrii CAR pentru inscrierea in CAR, parcurgerea procedurilor de lucru de la distanta si accesarea imprumuturilor.
3.      Optional, poate primi cereri de inscriere si cereri de imprumut, pe care sa le expedieze la Punctul Central de Lucru al CAR.

Drepturile reprezentantului teritorial al CAR sunt:
1.      Sa primeasca un beneficiu anual brut in suma de 2% calculat la soldul mediu lunar al cotizatiilor depuse de catre membrii CAR aflati in evidenta sa, daca in zona de responsabilitate sunt inregistrati cel putin 5 membri ai CAR.
2.      Sa beneficieze de o dobanda la imprumuturi mai mica cu 1% decat cea stabilita anual de catre Comitetul Director (CD) al CAR, daca in zona sa de responsabilitate sunt inregistrati cel putin 15 membri ai CAR.
3.      Sa deconteze unele cheltuieli efectuate pentru exercitarea atributiilor de RT, numai cu aprobarea prealabila a CD.
4.      Sa posteze anunturi publicitare si alte articole pe paginile de Internet ale localitatilor din zona sa de responsabilitate, pagini asociate portalului Consiliului National al Societatii Civile (CNSC).


Pasii de urmat pentru atribuirea calitatii de reprezentant teritorial al CAR sunt:
1.      Inscrierea ca membru in Asociatia CAR COEZIUNEA SOCIALA.
2.      Inregistrarea la CAR a unei cereri de intentie si a unui CV. In baza acestor documente, CAR emite o adresa necesara inregistrarii unei declaratii pe proprie raspundere la Notariat.
3.      Inregistrarea la Notariat si trimiterea catre CAR a unei declaratii pe propria raspundere, cu urmatorul continut: "Subsemnatul/a .................., in calitate de membru al Asociatiei Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala", ma angajez sa actionez pentru si in numele Asociatiei, in localitatea/zona ..................... In acest scop, voi desfasura activitati legate de promovarea scopului asociatiei, inscrierea de noi membri, verificarea identitatii persoanelor, autenticitatii documentelor si a semnaturilor olografe date pe documentele de inscriere si pe cele necesare acordarii imprumuturilor".
4.      Emiterea deciziei de atribuire a calitatii de RT (de catre Comitetul Director al CAR).
5.      Semnarea de catre RT a unui angajament privind respectarea normelor legale cu privire la protectia datelor cu caracter personal.
6.      Optional, obtinerea autorizatiei de postare pe paginile de Internet ale localitatilor coordonate de catre RT (de catre Secretariatul CAR).


Instituire/actualizari ale procedurii
Hotararea/Decizia
30.08.2017
444/30.08.2017
18.09.2018
537/18.09.2018
05.03.2020
132/05.03.2020



luni, 14 iulie 2014

Casa de Ajutor Reciproc - o institutie si o metoda de intarire a sigurantei financiare a familiilor. In Romania nu ar trebui sa existe cetatean major care sa nu fie membru al unei CAR.

Nu trebuie sa fii expert in finante ca sa intelegi ca una dintre metodele prin care iti poti asigura o viata linistita este economisirea banilor si a celorlalte resurse de care dispui la un moment dat.

Astfel, cetatenii, de la cei tineri, care fac primii pasi in viata pe cont propriu, si pana la batranii care se pregatesc deja de despartirea de aceasta lume, ar trebui sa se gandeasca si sa faca efortul de a-si incadra cheltuielile lunare/anuale in veniturile obtinute.

Sunt situatii insa cand, cu tot spiritul de prevedere si cu toata cumpatarea de care putem da dovada, evenimente neprevazute ne pot da peste cap planificarile noastre si ne putem trezi in situatia imperativa de a ne imprumuta, respectiv in situatia de a cheltui mai mult decat castigam.

Petru ca astfel de evenimente sa nu ne bulverseze viata, este bine ca fiecare cetatean sa-si constituie, din vreme, rezerve financiare - sau, cum spune un proverb, "bani albi, pentru zile negre".

Cand vorbim despre economisire, comportamentul oamenilor variaza de la tara la tara. Locuitorii Statelor Unite, de exemplu, pun deoparte doar 5,8% din ceea ce castiga. In tarile aflate in topul celor 10 state in care se economiseste cel mai mult, locuitorii pastreaza pentru zile negre mai mult de 9% din venituri.

S-a observat ca in tarile in care exista deduceri mai mari la plata taxelor si impozitelor, locuitorii au mai multi bani de economisit. Este cazul Spaniei si Portugaliei, unde, datorita taxelor mici, sub 20% din venituri, populatia isi permite sa stranga mai multi bani. Aceasta nu este, insa, o regula. De exemplu in Belgia, o tara cu un nivel al taxelor dintre cele mai ridicate din Europa, locuitorii au suficienti bani si pentru a economisi.

Un alt motiv pentru care nivelul de economisire variaza de la o tara la alta este costul vietii. De exemplu in America, un galon de benzina costa 4 dolari. In alte tari, pretul este dublu. Iata mai jos topul tarilor in care populatia economiseste cel mai mult:

1. Irlanda – economii de 19,3% din venit
Rata somajului: 13,7%
Datoria publica: 102,4% din PIB
Nivelul taxelor: 20,9% din venit
Irlanda a avut, la un moment dat, cea mai sanatoasa economie din Europa, lucru care s-a schimbat in timpul recesiunii. Daca in 2006, Irlanda avea un excedent bugetar de 2,9%, in 2010 ajunsese la un deficit de 32% din PIB. Pe masura ce datoria publica a crescut si rata somajului a atins recordul, irlandezii au inceput sa economiseasca mai mult. Nivelul taxelor este, de asemenea, unul dintre cele mai scazute din Europa, respectiv aproape 30%.

2.Franta – econimii de 16% din venit
Rata somajului: 9,8%
Datoria publica: 94,1% din PIB
Nivelul taxelor: 27,7% din venit
Nivelul economiilor francezilor a crescut in ultimii cinci ani, poate si datorita faptului ca tara a reusit sa treaca peste recesiune fara prea mari probleme. In 2009, PIB-ul s-a comprimat cu 2,5%, iar rata somajului a crescut doar cu 2 puncte procentuale.

3.Spania – economii de 13,1% din venit
Rata somajului: 20,1%
Datoria publica: 66,1% din PIB
Nivelul taxelor: 19,7% din venit
Spre deosebire de majoritatea tarilor din top, economia Spaniei se confrunta cu probleme serioase. Rata somajului este cea mai mare din UE, iar in 2010, deficitul bugetar a fost de 9,2%, in scadere de la 11,1%, in 2009. In acel an, spaniolii au economisit 18% din venituri, dar pe masura ce criza economica s-a adancit, economiile au scazut.

4.Belgia – economii de 12,2% din venit
Rata somajului: 8,3%
Datoria publica: 100,7% din PIB
Nivelul taxelor: 41,5% din venit
Desi belgienii se odihnesc 16 ore pe saptamana – cel mai mult dintre tarile OCDE, au si cele mai mari castiguri si platesc cele mai mari taxe. Cu toate acestea, acestia isi permit sa puna deoparte peste 12% din ce castiga.

5.Germania – economii de 11,4% din venit
Rata somajului: 7,1%
Datoria publica: 87% din PIB
Nivelul taxelor: 41,3% din venit
In 2009, castigul mediu al unui german era de aproape 50.000 de dolari, inainte de plata taxelor. Desi germanii platesc mai mult de 40% din veniturile lor la stat sub forma de impozite si contributii, economiile acestora se ridica la 11,4%.

Topul  este completat de  Suedia (economii de 10,8% din venit), Elvetia (10,1%),Portugalia (9,8%), Australia (9,3%) si Austria (9,1%).

Noi, romanii, nu ne putem compara in privinta castigurilor cu cetatenii statelor sus mentionate. Putem compensa insa aceasta situatie prin comportament prevazator si prin obiceiuri sanatoase. In acest sens o Casa de Ajutor Reciproc ne poate ajuta sa avem tot timpul o rezerva de bani, concomitent cu posibilitatea de a accesa un imprumut rapid, la o dobanda rezonabila.

CAR COEZIUNEA SOCIALA, si, in general, majoritatea CAR-urilor din tara, acorda imprumuturi de 3 ori suma (cotizatia) depusa de catre fiecare membru, intr-un cuantum maxim care variaza de la 5.000 la 50.000 lei, in functie de marimea fiecareia dintre aceste CAR-uri, cu o dobanda medie de 0,6% pe luna. Pe anul 2014, CAR COEZIUNEA SOCIALA acorda imprumuturi maxime de 20.000 lei. Membrii CAR sunt obligati sa depuna o cotizatie lunara in cuantum de cel putin 1% din salariul net/pensia neta. In momentul in care membrul CAR a reusit sa cotizeze o suma egala cu salariul net/pensia neta, acesta nu mai are obligatia de a depune cotizatii lunare, beneficiind in continuare de toate avantajele si drepturile conferite de Statut unui membru.

Sa ne inchipuim ce ar insemna la nivelul fiecarei familii, dar si, in general, al Romaniei, ca fiecare cetatean major sa aiba depozitate la CAR-uri cate 1-2 salarii/pensii, de care sa dispuna oricand doreste si unde sa se poata imprumuta rapid si in conditii superavantajoase?

Daca in fiecare localitate din Romania ar exista cel putin o casa de ajutor reciproc si majoritatea cetatenilor ar fi membri ai unei astfel de asociatii, este foarte probabil ca am asista la falimentarea caselor de amanet si la migrarea camatarilor catre alte tari.

Iata de ce CAR COEZIUNEA SOCIALA doreste sa colaboreze cu autoritatile administratiei publice locale si sa asigure conditii facile de inscriere cetatenilor din cele mai indepartate colturi ale tarii si indeamna populatia la economisire si la o viata echilibrata si ponderata.

Va prezentam mai jos cateva cugetari si maxime in domeniu:

"Picurii cu strop de strop/ Fac al mărilor potop –
Zilnic câte-un spic adună/Şi-n curând tu ai un snop."  George Cosbuc

"Celui cu economie, suta ii este mie." Proverb romanesc

"Economia este arta de a obţine maximum de la viaţă. Grija de economie este rădăcina tuturor virtuţilor." George Bernard  Shaw

"Economia, dacă n-are nici o pată, e o virtute, o virtute socială îndeosebi; dar este în primul rând şi o virtute individuală. Într-adevăr, acel care economiseşte se lipseşte de una şi de alta, se stăpâneşte, se opreşte în faţa povârnişului plăcerilor fără măsură; face astfel un act de prevedere şi de tărie sufletească".  H. Marion

"Banii, acel nerv al tuturor lucrurilor, vor avea totdeauna cea mai puternica inrurire asupra mersului tuturor afacerilor, incat conditia cea dintai a oricarei bune ocarmuiri va fi o inteleapta manuire a finantelor statului." A.D. Xenopol

Dumitru RINCIOG
Consilier al CAR COEZIUNEA SOCIALA